sâmbătă, 8 decembrie 2007

imi place sa-mi primesc cadorile inainte



nu mai este de mult un secret ca ma scoate din minti Craciunul. Unii spun ca fac pe interesanta, altii ca sunt rasfatata, altii ca sunt imatura. Daca s-ar uita un pic mai atent sau i-ar duce mintea ar intelege ca ma scoate din minti Craciunul modern si ceea ce presupune el: fuga dupa cadouri, fuga dupa aranjamente, fuga dupa mai mult. De fapt, o sa las "elegantza" de-o parte si o sa o spun: imi fac greatza ! materialismul, calicia si egocentrismul ce ii indeamna pe unii la a alerga dupa MULT. Ma scoate din minti romanul care inca mai are sechele de a lua mai mult decat are nevoie, pt ca in zeci de ani au trait bunicii si parintii lui cu teama ca nu vor mai avea, ma scoate din minti prostimea care se imbulzeste sa se holbeze la o schela inalta de 77 de metrii, desi acea schela va ramane acolo o luna si jumatate.

ce imi place? imi place cand se aduna la un loc oameni dragi.
asa ca ultimele 2 seride vineri, le voi considera cadourile mele de craciun, pt ca am avut adunate in jurul meu caldura, calmul, relxarea si veselia, aduse de prieteni.

cu ani in urma,cand inca mai mergeam la scoala, ii vedeam pe cei trecuti de 25 de ani, stand seara adunati la o masa la povesti. era atunci de neinteles pentru mintea mea. aseara, mi-am dat seama ca noi suntem ei. ca nu este ingrozitor cum mi se parea atunci si ca este minunat sa revezi acei oameni, sa ne amintim si sa ne bucuram ca suntem iar cu totii. nu ne-am dat cadouri, nu am stat la mese prea pline dar am impartit.

sâmbătă, 3 noiembrie 2007

tentativa de spontaneitate


- Buna seara, nu va suparati, credeti ca am putea imparti taxiul, stiti, de mai bine de o ora sun la toate companiile de taxi si nu are nimeni...
- Mda....unde mergi?
- Pai, daca ma lasati la universitate e ok, platesc si eu o parte din cursa...
- Ok, noi mergem in el comandante, deci putem sa te lasam, hai
- In El grande? am fost si eu, mi-a placut...acum merg in Fire, ca m-au convins prietenii mei sa ma misc la ora asta din casa.
- Fire?! nu am mai fost de o groaza de vreme
- De ce nu mergeti acum? e foarte ok de cand l-au reamenajat, adica e mult mai bine folosit spatiul si lumina e ok, plus ca e destul de aerisit
- Mda, am putea merge, eventual maine ....
- Daca ai chef, putem sa mergem si acum ...
- OK
- Ne-am razgandit, lasati-ne la Fire

marți, 30 octombrie 2007

un soi de Fetita cu chibrituri



Vindea iluzii. Nu genul vandute la colt de strada sau in budoare.Ea o facea, pt ca asta era singura mostenire. In micuta ghereta, ascunsa de ochii si luminile orasului, ferita de cei ce doresc alte iluzii. Poate ca ceilalti de varsta ei nu au inteles-o, nu s-a straduit nici ea sa vanda iluzia asta. Stie ca nici ei nu sunt fericiti, asa cum poate nu este nici ea. Si totusi stie, ca intr-unul dintre sertarele ei, sau pe unul dintre rafturile pe care le sterge in fiecare zi de praf, pentru oricine se gaseste ceva. Pe cele mai multe le aduna sau le primeste de la oameni care atunci au gasit in ele iluzia fericirii. Azi, ele sunt iluzia.Asta, a fost candva cusuta pe rochia unei doamne care a pierdut-o intr-o seara la tatru, cand se uita dupa cineva. Si-a prins rochia in scara. Din cele cateva zeci de margele ce au cazut, pe asta a gasit-o mama ei, pe atunci vanzatoare de bilete la teatru. Acum, zacea sa pe fundul sertarului. Pe astea albastre, nu le-ar vinde niciodata, au fost ale bunicii, le purta la toate venimentele importante in familie. Cele rosii, le-a primit ea, cand era mica de la Tanti Ane, verisoara de-al doilea al tatalui. Si ea vindea iluzii, din acelea ..., asa spunea tatal ei despre tanti. Se purta ca si cum ar fi inteles-o si nu dadea ascultare susotelilor vecinilor. Cele mai multe dintre carti, i le daduse un vecin, candva preparator la facultatea de istorie; azi, pensionar. I-a batut intr-o zi la usa si i-a spus sa le ia pe toate, mai bine sa le cumpere cineva care le cauta. Cartile astea trebuie sa trezeasca altfel de foc.
Isi dorea ca intr-o zi sa aiba un magazin de palarii. Da, palariile sunt frumoase, mai ales acelea cu boruri largi, de parca cea care le poarta ar putea adaposti pe toata lumea, dar de fapt nu face decat sa-i tina la distanta. Tanti Ane purta palarii, vara punea la ele cate o floare iar toamna purta unele cu pene. Erau frumoase, si tata spunea, fara sa le asculte pe vecinele ce vociferau ceva de dupa gard.


- later edit-
Imi spunea o prietena zilele trecute "ce minunat ca am ajuns ceea ce visam atunci cand eram mica, ca am jobul pe care il vreau, ca am haine dragute si ma port frumos in societate...wish I were the whore" :))))

luni, 22 octombrie 2007

Happy pills para los lunes




Pe dracu !!!
cred ca nici macar vodka intravenos nu ma poate salva
Asta este tot din seria "don't mess with my serenity", desi nu prea merge....daca duminica m-am balacit intr-o lene existentiala, preferand sa stau in pijamelele superbe de la Oysho pana pe la 7 seara, azi nu mai sunt posaca!! ta-dam !!! evident! dupa ce faci 500 m intr-o ora si faci o ora si jumatate pana la birou, unde gasesti muncitori cu bormasini, evident ca isterizezi !
si nu am chef de nimic ! nici macar sa mai astept outlook-ul sa arhiveze mailuri..nici sa ma uit in oglida si sa vad ca mi s-a incretit parul...nici sa imi caut haine pt nunta (nu, nu, nu va entuziasmati asa ca nu ma marit eu!)
si peste toate astea, azi mai mult ca in alte zile, am realizat: IMBATRANESC !! (asta pt ca peste 3 zile fac 3 ani de munca... 40 more to go!! ) si daca o sa ajung o baba acrita, nici macar nu voi putea sa fiu o acritura cu pisici...pt ca sunt alergica !!!

duminică, 14 octombrie 2007

…sau dansuri de imperechere moderne




Era o reclama cu o tipa vorbind cu prietena ei in buda unui club “e dragut, imi place, o sa ma sune peste 3 zile” si tipul spunandu-i prietenului lui “imi place, o sun miercuri”. Adica, este unanim acceptat- oricum, daca suna a doua zi este clar un disperat si daca suna mai tarziu de 4 zile fie face pe smecherul, fie nu il intereseaza si probabil se plictisea. Ne place sa le spunem “mind games”- suna modern, urban si ceva mai evoluat decat “dans de imperechere”. La inceput functionam pe sistemul “una calda, una rece” pentru a surescita interesul celuilalt, si din ce in ce mai mult femeia isi scoate in evidenta eventualele calitati fizice.
Probabil ca ramanem fixati undeva in copilarie cand se jucau bunicii cu noi..”cucu-bau”, adica “uite-l ca nu-i” sau direct “dezbraca-te ca te fut, imbraca-te ca nu te mai fut”.
Noi ne coloram fata, in general accentuand ochii sau buzele – altele mai disperate amandoua, ne schimbam penajul de cate ori putem …iar ei, trebuie sa mearga intr-un anumit fel, sa priveasca intr-un anumit fel …si uite cum “se vrajesc” si toti prietenii asista la spectacol.
Indiferenta- orchestrata, pana la un punct, poate parea interesanta, poate active ambitia si poate da nastere unor reale scenario. De pe o parte a baricadei, pare ca in cursa “orchestratiilor” conduc detasat ele. Si totusi…interesantul vine din variatia jocurilor, de la un punct, dupa ce amandoi transmit semnalele, lucrurile intra pe un fagas relative previzibil. Si ce te faci cu “mixed messeges”?
Cu cat este mai mare presiunea jocului, cu atat mai bun o sa fie sexul? Sau risti marea deazamagire? No pain, no gain ? Cred ca celebrul „good things come to those cu wait” devine „good things come to those who play”. Si daca nu ar exista „dansul” si invitatia la imperechere ar veni neaos in loc de „buna, iti place locul” in mod sigur, ea, cu tot penajul infoiat s-ar simti jignita. Si pentru ca suntem complet diferiti, daca rolurile s-ar invesa, in mod sigur pentru el ar insemna o metoda noua de a lua startul.
Cand este momentul in care ne saturam de jocuri, cand devin plictisitoare? Vine din maturizare sau din repetitie? Incep “mind games” sa fie monotone? Imprevizibilul este si el orchestrat?

vineri, 5 octombrie 2007

lisboa


am fost in concediu !
da, din nou ...si?
am fost la lisabona....frumos oras ...un soi de barcelona meets lipscani ...stradute inguste, case inghesuite, rufe atarnate la geamuri, tot soiul de mirosuri peste tot, si la un moment dat ai impresia ca ai iesit din lipscani si dai de Paseo de Gracia...continuam ...restaurante inghesuite in care pute a peste ...si Bica do Sapato....baruri inghesuite cu scaunele pe straduta si mai inghesuita in Bairro Alto...si Lux Fragil ....
ce mi-a placut la nebunie? o cafenea austriaca

joi, 13 septembrie 2007

Siempre me quedará

...

...

ghid de calatorie - cursuri online (1)



lectia 1- cum sa treci drept curva in bruxelles?
nimic mai simplu, doar trebuie sa iei in calcul:
mood: pleci cu avionul de dimineata, trezindu-te pe la 4 jumate am....stai toata ziua in sedinte..incat atunci cand ajungi la hotel sa lesini de somn si sa ai ochii pe jumatate inchisi (aka "bedroom eyes")
locatie: hotel de 4 stele, camera la etajul 1...
Actiune ! te asezi tacticos la geam sa vorbesti la tel (ca tot s-au redus tarifele) si fumezi, la fel de tacticos, o tigara....cu un pic de noroc, peste drum de hotel exista o inscriptie neon roz "cabaret" si un bar la a carui intrare domni la costum suna la usa....in cazul in care nu li se deschide usa rapid, sigur te vor remarca si vor afisa un zambet larg, in secunda 2 infiintandu-se cu acelasi zambet tamp sub geamul tau ...in mod sigur ceea ce tu vei suiera printre dinti despre rudele lor moarte li se va parea exotic si excitant

vineri, 7 septembrie 2007

"Road buddy" sau rapidul prin halta


imi place sa conduc....ma relaxeaza....imi aduna gandurile ....
cand am drumuri mai lungi si deja gandurile mele nu imi mai sunt suficinte gasesc un "road buddy".....e demential....iti deschide drumul, iti pastrezi atentia asupra lui si deja putine lucruri te mai pot surprinde
in schimb, este absolut agasat cand cineva te ia pe tine de "road buddy" si nici nu are chef de joaca....imi apare instant senzatia ca in mod sigur la urmatoarea mea frana el nu va reactiona din timp....ma enerveaza ideea de a avea ceva lipit de mine non stop
in oras, in trafic, parca suntem cu totii hotarati sa scapam unii de altii, sa ne fentam, sa ne ocolim...
nu era mai simplu cu trenurile? o locomotiva care trage dupa ea vagoanele...un traseu prestabilit....o probabilitate infima a neprevazutului
sa transpunem ideea de "road buddy" la mersul pe jos....strada pustie si tu te tii dupa un necunoscut...deja inversul e sinistru .........(mi se deruleaza in cap imagini din filme...strada pustie...abur dintr-un canal, femeie cu tocuri..si in spate se mai aud niste pasi...cadru inclinat..)
ideea in sine e buna ...companie...insotitor....2 perechi de ochi mai bune decat una....si o dam in diverse pana la "suflete pereche"
candva, ma acuza cineva ca sufar de autosuficienta.....iar eu ma vad dependenta social...imi place sa ma cred pana si "fumator social"....asta pt ca mi se intampla foarte rar sa fumez de una singura (astept commentariile cu tenta psihologica...va rog, nu ezitati)..............

ma lasa inspiratia ....nu stiu de ce ....imi trec gandurile prin cap, precum trenurile rapid prin halta...nu mai stiu ...m-ar ingrijora sa se faca liniste si sa nu le mai aud....(asta din seria "sunteti invidiosi ca vocile imi vorbesc numai mie" sau "inchide, fai, geamul ca se aude masinile")
ma rog...poate revin

sâmbătă, 1 septembrie 2007

cand se razbuna universul ..."don't fuck with my serenity"


ce spuneam acum ceva timp? ca feels like rain? pe dracu....

na ca ploua ...si? o iau ca pe o razbunare personala a universului

teoretic, vineri, trebuia sa fie o zi minunata...plecat de la birou la 2...mers la coafor....pe urma la cumparaturi si apoi la alte tratamente ....ei bine ....intre coafor si cumparaturi a intervenit un camion ...si uite asa am ajuns la politie pt 4 ore ....ca pana la urma, ca sa fac o fapta buna sa declar ca am gasit-o lovita

rupta de somn, ajung acasa ...aman toate programarile pt azi, sambata

ce fac in drum spre cununia civila? reeditez faza cu camionul ...si cum s-a infit el in masina mea, asa imi infig eu tocul in pantalonii de matase (da, da, aplauzele le astept la sfarsit)....sa-mi bag ceva...sa-i ia dracu pe toti ...asta e ...nu se vede rau

in timpul cununiei civile (by the way, se insoara vara-miu), imi rup o unghie din carne (mare branza....nu zau? doare!!! si nu numai sufletul).....

ca a fie tacamul complet ...incepe sa ploua...deci mi se va increti parul ....

minunat ...acum la ce sa ma mai astept? pedichiurista sa imi taie un deget...preotul sa ma dea afara din biserica....si la restaurant sa mi se rupa rochia?
cica in viata functioneaza legea compensatiei ...asta ce naiba compenseaza?

sa recapitulam avariile:

- una bucata masina lovita
- una pereche de pantaloni perforata
- una bucata unghie retezata
- una bunacata coafura scumpa stricata

si am o singura superstitie, nu ma intreb niciodata "ce se mai poate intampla" ..nu de alta, dar de cate ori am intrebat, am primit si raspunsul cu varf si indesat

in felul asta...tampeniile astea, ma scot din starea mea de liniste si serenitate


-later edit-
- una bucata toc rupt

marți, 28 august 2007

spuma marii vs. spuma societatii

Recunosc, sunt tampita...needucata....si nu ma pot ridica la nivelul oamenilor fini din jurul meu

....la aceasta concluzie am ajuns sambata, cand dupa 5 ani de ocolit mamaia, am ajuns la Aero GP. Din pacate...nu am putut sa stau numai cu ochii in sus sprea avioane.
De ce ma gandesc ca sunt needucata? pt ca am indraznit sa cred ca se poate intra intr-un magazin...imbracata cu o fusta, un maiou si papuci cu nisip pe talpa.....si pt ca "cine se aseamana se aduna", una dintre prietenele mele asa a si facut. rezultatul? a fost data afara din magazinul cu sucuri pt ca acela este un market pentru oamenii care vin de la hotel si nu de pe plaja. evident ca ne-ar fi trecut tuturor prin cap sa ne spalam pe picioare la iesirea de pe plaja, daca erau dusuri. dar, imagineaza-ti ce risipa de apa...cand oricum exista fantanile din fata casinoului si toata lumea foloseste cismelele lui mazare pt igiena personala.



asa ca, dupa cateva ore petrecute printre "spuma societatii", pe plaja la mamaia, printre lanturi de aur, ochelari de marca, seminte scuipate , sonerii de telefoane cu manele, haine mulate, tocuri cui sclipicioase (ca sa se asorteze cu sclipiciul de pe costumul de baie)...m-am intors la tara, in praf...in vila mea cu fermoar la intrare..... muzica de chitara de la focul de tabara, fuste lungi, par in vant...cercei de ate...




nu spun ca vama veche are stralucire...spun ca tocmai de asta e placuta


















dar, mamaia....pt tot ceea ce se vrea, nu are nimic...chiar daca din loc in loc...cativa metrii patrati de terasa arata bine....nu e unitara....contrasteaza nordul cu sudul....si toate contrastele astea nu fac altceva decat sa ma oboseasca

ceea ce ma ingrijoreaza, este ca mai exista oameni, care economisesc un an intreg pt a-si duce copilul o saptamana la mamaia....si dau 20 mil pe cazare, si seara il plimba prin satul de vacanta, printre manele ... asta e domnule, dai un ban dar stii ca face ...si pentru o saptamana te simti rege

miercuri, 22 august 2007

Feels like rain...

Dupa o vacanta relaxanta, axata de zacut, bronzat, balacit si dormit, totusi ma intorc cu cateva intrebari....asta din seria "amintirile maharajahului in thasos"

1. de ce intr-o tara prin definitie homofoba, i.e. grecia, doua fete ajung la receptia hotelului si sunt intrebare "are you a family?"

2. care este rolul suplimentului de pat platit la camera dubla luata in regim single? oare este vina clientului ca hotelul nu are camere single? adica..dupa ce ca amaratul merge in vacanta cu prietenii si la numaratoare rezulta ca trebuie sa stea singur, nefiind nici macar parte dintr-o "familie neconventionala" si suporta privirile miloase si intelegatoare ale celor din jur...trebuie sa mai si plateasca?????

dar, sa revenim cu picioarele pe pamant....nu mai vad marea cand deschid ochii, nu mai vad pestii cand deschid ochii in apa, nu mai vad muntele din spatele plajei.....gata ! vad monitor, outlook, word, messanger, yahoo, hotmail, googletalk, icq sau alte chestii de acelasi gen


bine te-am gasit bucuresti....cu cod galben...aglomeratie la motoare.....



Oficially back in the office !!

am sentimentul ca din moment ce a trecut concediul, s-a dus si vara .....parca imi pregatesc gandurile pentru ploaie....vreau o umbrela colorata !



am chef sa ma plimb prin ploaie...sa ma tii de mana si in oglinda din jurul nostru sa imi vad trecutul ...sa vad rasetele, lacrimile, sa-i vad pe ceilalti care m-au plimbat prin ploaie (ce urat suna "ceilalti barbati din viata mea")

dar pentru ca tu inca nu te-ai intors, o sa incerc sa ma mai bucur de soare....stiu, o sa plec din nou la mare

cum oare, in ce moment, tu, ai devenit sinonim cu ploaia? obisnuiam sa urasc ploaia, sa ma enerveze sunetul picaturilor pe pervaz, sosetele ude, statul in pat langa o cana de ceai aburinda si picaturile ce imi alunecau din par pe carte....si de cand am rabdare sa numar picaturile de pe pervaz si mai ales , de cand imi place cand miroase a ploaie?

duminică, 5 august 2007

"out of office"

I will be out of office untill August 16th.
Thank you for your understading.




GATA ! "la revedere" trezit la 7:00, "la revedere" cafea proasta, "la revedere" fumat in fuga, "la revedere" outlook, "la revedere" mailuri, telefon de serviciu, note, urgente, prezentari, lesinuri si alte pene de curent sau idei ! "la revedere" motoare, "la revedere" piata universitatii incinsa de soare, "la revedere" foisor, parc, net, messanger, yahoo, msn, gmail, icq...sau ce mai am si am uitat de ele

oficial ....in sfarsit....GREECE, HERE I COME !!! Bine te-am gasit soare, apa curata, nisp fin, distractie, sucufundari!!

si totusi ma panichez un pic....7 zile fara telefoane..mailuri...net...locuri in care sa ajung...trafic....ceas care sa sune? si eu ce fac? ma relaxez? la mine si asta era programata: in weekend.

ok...rezolutie de vacanta: in secunda in care am ajuns la hotel, o sa-mi scot ceasul si nu voi mai privi obsedant limbile ceasului. da, o sa ma simt o zi sau doua absolut rupta de lume si de realitate, dar cam asta e ideea :)

wish me luck !
keep u posted ;)

miercuri, 25 iulie 2007

overtime



respir intr-o mare de aer de 18 grade...e conditionat...da, de toanele curentului electric, care spre deosebire de mine, are dreptul sa cedeze, sa reseteze, sa vina si sa plece cand are chef, sa imi dea peste cap tot
pana la urma, nu stiu de ce atunci cand eram mica nu vroiam sa ma fac curent electric....aveam tot soiul de idei: invatatoare, avocata, doctorita, croitoreasa, actrita...am avut la un moment dat si o inspiratie geniala si am zis ca vreau sa ma fac preoteasa....si ca sa vezi ca in viata mea inca domneste nehotararea...nu stiu ce m-am facut- un lucru e sigur: ma lupt cu biropatia
ma uit in jur: pixuri, creioane, cana de cafea, telefoane, agende, carti de vizita, postituri, calendar, ochelari de soare, agrafe, capsator... toate colegele mele au asa ceva- asa ca am decis sa imi personalizez biroul - o oglinjoara, un suport de mobil, un cosulet...porcarii care sa-mi aminteasca de lumea de care ma desparte, pt 10 ore pe zi, un geam acoperit de jaluzele. e ok ca stiu ca e acolo, ca ma asteapta, dar nu trebuie sa pun si sare pe rana si sa o si vad in timpul celor 10 ore
sunt la servciu. sunt obosita, dar vesela si cu chef de socializare ...
am dosare, calculator, birou, sala de sedinte...
am apa plata...apa minerala...cafea...cola si napolitane de ieri ....nici macar nu sunt ale mele....
am muzica data tare- avatajul de a lucra peste program? nu mai stau cu castile pe urechi- e muzica in tot biroul - am incercar sa stau cu castile pe urechi, dar gandul de a nu fi perfect constienta de ceea ce se intampla in jurul meu, de a nu auzi fiecare putin posibila miscare- ma panicheaza
e de abia miercuri.....maine sedinta....
sunt imbracata in albastru...
vreau ceva nou, neclaustrat, vreau la umbra, vreau la plaja .....vreau concediu, vreau afara...aerul conditionat inchis nu imi prieste...si s-a terminat si playlistul

luni, 9 iulie 2007

cosas que nunca te dije

"You are the one the one that lies close to me
Whisper's "Hello, I've missed you quite terribly"

I fell in love, in love with you suddenly

Now there's no place else I could be but here in your arms"
Hellogoodbye - Here in your arms




ca atunci cand nu esti langa mine, nu ma ating de partea dreapta a patului, pt ca totusi esti
ca atunci cand esti plecat oricum fac 2 cafele, si de aceea ajung sa fumez 2 tigari (asta ca sa vezi ca exista o explicatie pentru fumatul excesiv)
ca am impresia uneori ca iti aud vocea undeva in spate
ca si acum simt penibilii "butterflies in my stomach" cand te vad
ca inca nu m-am hotarat care este melodia noastra, si de asta de fiecare data iti spun alta
ca imi place cum nu ma contrazici niciodata cand schimb melodia noastra
ca fiecare poza cu noi este cea mai frumoasa dintre toate celelalte
ca nu am nici cea mai vaga ideea ce fac cand iti spun ca ma descurc perfect
ca ma scoate din minti sa stau in dreapta si sa ma uit pe harta (pt ca nu am nici 0,1% capacitate de orientare in spatiu)
ca stiam dintotdeauna ca o sa vii
ca am schimbat gara pt ca stiam ca esti acolo
ca ma trezesc propunandu-mi sa fac o singura cafea si sa nu fumez nici o tigara

miercuri, 4 iulie 2007

cand "tarziu" devine "prea tarziu" ....


ce faci cand dupa mult timp ti se ofera pe tava ceva ce ai cautat cu privirea mult timp?
cautatul asta cu privirea ajunsese sa te ameteasca....devenise greu de urmarit ...ai incercat si varianta "vulpea cand nu ajunge la struguri, spune ca sunt acrii" ai incercat si "indiferenta este cea mai buna arma" ...si cu toate astea nu te-ai gandit niciodata la "ai grija ce iti doresti, s-ar putea sa primesti"

si in momentul in care ai iesit din gara, ai decis ca e "gata"...ca e momentul sa apara altceva ...gasesti alt mijloc de transport ...auzi un suierat subtire, intorci privirea si ea, mocanita, este acolo! reparata ...innoita... se anunta o calatorie doar "dus"...arata precum caleasca din povesti ...arata ca tot ceea ce vedeai tot ceea ce inainte sa te autoconvingi ca strugurii sunt acrii ...

te apropii usor...dai tarcoale.....mocanita sta acolo...din cand in cand scoate un suierat subtire ca un oftat si iti dai seama, ca a fost mereu acolo ...in gara....ca a tot facut drumuri cu alti pasageri, in timp ce tu te plimbai intre peroane ...ca in urma cu mult timp, cam pe atunci cand ai ajuns in gara, cineva ti-a oferit bilet la mocanita, dar ti s-a parut prea putin si prea comun ...

"tu ai luat ceva? ce e cu tine?"

oricum, si ea, monita, are nevoie de ceva timp sa respire...asa ca faci un drum pana la depou...e lin, e cald, nu sunt zguduituri si te simti in perfecta siguranta

si acum ...marea intrebare: pleci in "one way trip" cu mocanita sau iti respecti decizia, te intorci si schimbi gara, asteptand sa vezi daca motorul ultimei aparitii porneste? are you in for the bumpy ride? will you take the road trip?

cand "tarziu" devine "prea tarziu"?
cand "prea tarziu" se transforma in "niciodata"?
cand sporadicul "dar daca" devine permanent?

cand va renunta Murphy sa imi demonstreze ca "he is still in charge"?

joi, 28 iunie 2007

fata mea este cam trista, mai bine o faceam punkista

- post under contruction-


Titlul l-am auzit dimineata la radio.
Picture this: 8:00 am: ma urc in masina, teleghidata conduc catre L, care si mai teleghidata se urca in masina spunand "AMR 1 pana sambata". Guerrila garaie in fundal..si aud pe ritmuri de manea "fata mea este cam trista, mai bine o faceam punkista" (sau ceva in genul asta, dar oricum suna bine)...evident ca ma pufneste rasul !!!
DAAAA !!!

In ideea cantecului "sa fugim toti la mare, sa fim o tara de orase goale" !!!!
Ei bine ...NU ! Ca sa fugi la mare, sa apreciezi briza, trebuie sa ti se rationalizeze aerul conditionat, sa ti se supraincalzeasca circuitele, sa adulmeci seara dupa cea mai mica adiere pana ajungi sa fantasmazezi la briza de vineri seara !


"I watched his wildest dreams come true
Not one of them involving you
Just watch my wildest dreams come true
Not one of them involving"


- to be continued-

sa nu uitati nici un detaliu


ce bine ca ai ajuns !
va asteptam pe toti ...mi se facuse dor de voi
credeam totusi ca veti ajunge mai repede ....ehh..mai bine mai tarziu decat prea tarziu ....
dar..parca ati venit si voi la spartul targului, acum ca este oficial sezon
ele toate v-au iesit in intampinare ...ziceau sa fie totul "mai colorat"...sa nu uitati nici un detaliu
daca tot ati ajuns noaptea, trebuia sa stati pana dimineata sa le vedeti

marți, 19 iunie 2007

bulina temporala....sau despre cum ma defazez



mi se tot spune in ultima vreme ca nu am mai scris nimic

as putea analiza cauzele, una ar fi ca nu mai am timp...ori sunt plecata ori lesin de somn...alta ca efectiv nu am chef (eu fac parte dintre acei oameni care trebuie sa aiba o stare buna ca sa poata scoate cateva fraze coerente).
deja, cauzele le iau ca atare ...ma deranjeaza efectul ....

as putea scrie despre multe lucruri care imi trec prin cap, relativ profunde ...gen: imaginea creata de altii si asumata de fiecare (profund, dar prea larg subiectul pt nervii mei acum..si oricum s-a descurcat destul de bine Pirandello; prea tezist pentru gustul meu, dar bine)
toate-s vechi si noua toate ....din octombrie pana acum am asteptat caldura, marea, soarele, motoarele, nebunia, senzatia continua de oboseala ....acum, evident ca injur in fiecare dimineata si incepand de luni fac AMR-ul pana vineri...ma enerveaza zapusala.....ma bat balerinii (macar cizeme nu ma bateau) ....parca masina nu merge suficent de repede vinerea ...sambata si duminica trec mult mai repede decat luni si marti ...iar orele 9:00-17:00 trec mult mai greu decat 18:00-01:00

traiesc cu impresia unei bule temporale ...traiesc cu impresia ca totul se repeta, ca zilele, oricat le-as diversica sunt la fel ....si totusi, sambata soarele nu ma mai enerveaza, caldura nu ma mai moleseste.....masina merge prea repede duminica seara spre casa.....scoicile nu ma inteapa in talpa...... praful mi se aseaza pe haine si pe masina si duminica seara il vad ca pe un trofeu al testului de anduranta care a fost weekendul ...in definitiv am alte 4 zile sa ma odihnesc, sa dorm, sa respir ...

si ce fac? ies in fiecare seara si ajung din ce in ce mai tarziu acasa ...trag de momentul mersului spre casa pentru ca asta ma aproprie mai mult de momentul mersului la birou de a doua zi...nu, nu e vorba ca am nevoie de concediu (desi este oricand binevenit), sau ca nu imi place ce fac...si nu imi place cu cine trebuie sa fac (si asta deja suna a viol de nervi...si asta si este)...stii vorba aia "stuck in the fucking american dream" (casa cu curte, un copil, o bona, credite si doua masini la poarta...drive way - imi cer scuze)? cred ca violul neuroniolor este cel putin la fel de nasol

incredibil....vinerea imi dau jos praful de pe ochi si duminica il admir pe cel de pe masina
nu am mai avut de nu mai tin minte cand un weekend pe care sa-l petrec in bucuresti..evident, sunt avantaje si dezavantaje ...
avantaj: dai jos praful de pe ochi, variezi, simti ca mai faci ceva si pentru tine
dezavantaj: bani (distractia costa ..ca si spalatul masinii), se acumuleaza oboseala
si cu toate astea, dupa cum citeam undeva, nimic bun nu ti se va intampla stand in fata televizorului (iertata-mi fie indrazneazla ...unii au si murit asa)

da, altceva imi mai trece prin cap...ma tot intreb daca sunt defazata ...se umple de copiii in jurul meu ...nunti, botezuri..evenimente sociale..placute dar obositoare ....deja se suprapun ...se ingramadesc ...vin in cascada...cineva imi sunea ca asa sunt urmatorii ani ...infricosator? incantator? inca balansez........scriam acum ceva timp de trenuri pierdute? cred ca intre timp am schimbat si gara ...

luni, 18 iunie 2007

supradoza de vise...

saptamana dureros de ancorata in realitate....am cultivat franturi de vise

inchid ochii...Castelu...Basarabi....Tuzla....visele mele inca nu prin radacini .....2Mai....rasar...inca putin .....

"5"



Bolero, plaja, dansam, ma invart....si totusi ceata....mai incercam si maine ....

Maricica, Alexandrina, Olga, Natalita (pentru fani Natasha)...vin si Catinca, Ivan, Vladimir, Igor (promoterul), Serioja (zis Sperioja) , Catiuska

Dansam...plaja..totem....ne invartim...si din nou, Bolero...



Entre dos tierras

duminică, 10 iunie 2007

Eu-exterior-Eu-interior-Eu


Ok ok …stiu …ultimele 2 posturi sunt “wedding related” ….nu stiu ce ar spune un fin psiholog despre asta …si poate m-ar interesa, dar doar intr-o f mica masura


Anyway ….din cine stie ce motive (si aici iar ar putea avea raspunsul un fin psiholog) …viata mea se desfasoara dupa alte coordonate. Eu am tempo-ul meu, uneori oarecum derutant pentru altii, poate si pentru mine….dar totusi, am ajuns la o stare de comfortabilitate eu cu mine si brusc de cand am realizat asta viata mea curge mult mai lin. de cand nu mai sunt in permanenta stare conflictuala cu mine, de cand iau anumite lucruri ca atare si imi investesc energia numai in ceea ce conteaza …aceasta este campania mea anti-resementare ….nu ma resemnez in a nu ma cunoaste si in a nu iubi lucrurile din jurul meu


Ce e toata chestia asta? Rezultatul unei saptamani de nebunie la birou, al adunarii unei serii de nemultumiri si a unei izbucniri doar pe jumatatea a ceea ce simteam…nu ca asta ar rezolva ceva, ci avand in vedere natura unora probabil ca va complica… anyway, toate la timpul lor si cumva coordonate si cu tempo-ul meu. Cu toate astea, dupa o saptamana in care am urat fiecare secunda petrecuta la birou (si asta in conditiile in care pana mai acum cateva luni ma duceam cu placere), si in fiecare dimineata cand urcam scarile de la intrare simteam un nod de greata in gat….am reusit sa gasesc resursele de a ma relaxa vineri seara, de a rade si de a dansa pana la epuizare. Mi-au placut oamenii din jur, mi-a placut muzica, mi-a placut ca am putut ignora ceea ce ma putea enerva si mi-a placut ca am putut sa fiu eu si m-am simtit frumoasa...si nu frumoasa fizic, ci m-am uitat eu in mine si mi-a placut ce am vazut.; acum, stiu ca pot lua aceasta frumusete oriunde cu mine si ca nu mai am nevoie sa o gasesc in elemente estetice exterioare sau aprobata in ochii altora. Eu, ma vad pe mine crescand.....eu reusesc sa ma fac pe mine sa ies... ma invat sa respir cu alta intensitate..ma invat sa iubesc in alta lumina....sa simt alte zambete.

AMR 5 zile

vineri, 1 iunie 2007

AMR 14 zile


imi povestea cineva cu ceva timp in urma, ca in viata treci prin anumite puncte..si numai in acele puncte poti schimba directia...

eu vad altfel (asta e ...am o imaginatie un pic mai practica) ...vad totul ca o calatorie cu trenul ...iar aceste puncte ...gari ...

mda, daca stau asa sa ma gandesc ...am ratat ceva trenuri importante
1. personalul- cel care te duce incet, dar sigur- ca iubitul din liceu, mergeti impreuna la facultate, la putin timp dupa licenta, amandoi la inceput de viata va casatoriti, dupa un an apare si copilul ..restul e istorie
2. acceleratul - "un pic mai bine pt dumneavoastra"- iubitul din facultate, dupa ce il ajuti sa copieze la examene, el face rost de proiecte, plecati de la cursuri sa va plimbati in cismigiu, terminati facultatea, va angajati si la un an va casatoriti ...istoria se repeta
3. rapidul - pentru tinere absolvente doritoare de a mai bifa ceva de pe lista sau "tinerii corporatisiti"- proaspata absolventa, se angajeaza intr-o multinationala (suna mai tare la o banca, asta e nu am putut sa ma hotarasc), il cunoaste pe el, cu un pic mai multa experienta, invata de la el...dupa 3 iesiri cu colegii la bere si un team building se "infiripa" ceva...la cateva luni se muta impreuna....in vara urmatoare mergem la nunta ...copilul apare tarziu...el isi va lua concediu de paternitate , pt ca ea sa nu se simta frustrata ca a luat 25 de kg si i se duce si cariera de rapa
4. Sageata albastra - se cunosc in cercul de prieteni, ea, oarecum dezamagita ca nici un barbat nu i-a inteles pana acum latura sensibila, el, iesit dintr-o relatie cu una mai mare..... impart taxiul pana acasa... fac schimb de numere de telefon.... urmatoarea iesire la teatru se continua cu un pahar de vin la el acasa ...

Gara deja este cam aglomerata. tot alergam intre linii (din seria "I haven't found Mr. Right, but I found Mr. Wrong, Mr. Jerk and Mr. Married), experimentam mancaruri de la bodegile din gara ( la capitolul "ingurgitez barbati otravitori pana mor")....si asteptam Intercity-ul. Ceea ce nu se doreste a se accepta, este ca acest tip de tren, vine rar, iar locurile bune sunt de cele mai multe ori luate.

Ma rog, poti oricand sa bei ceva in vagonul restaurant.

Apreciez din tot sufletul perseverenta si rabdarea asteptarii. Eu nu o am...detest sa astept. Mai bine iau avionul.... la cat se asteapta la Intercity ...mai bine ajungi cu Mocanita (asta implica o poveste deosebita...prietenii din copilarie, se reintalnesc, pierdusera legatura dupa ce el s-a mutat iar ea a plecat cu o bursa....fill in the blanks)

Si totusi.....tehnica evolueaza.....zburam... vorba cantecului "if you belive, they put a man on the moon"

joi, 31 mai 2007

Imi vreau ploaia inapoi !!


Plec de la birou ..pe lumina ...noroc cu ora de vara ....

Trafic...ca de obicei, numarul picaturilor- invers proportional cu cel al neuronilor soferilor...ma enerveaza ca se aburesc geamurile, ca nu pot sa deschid geamul si sa fumez ca intra apa in masina...ca prind semaforul a 3-a oara ... ca stopurile aluia din fata mea sunt patrate...deja radioul bazaie de undeva din paralel ...

Oricum, asta nu e ploaia mea...

A mea incepe la rasarit, cand suntem in pat, ne trezim ametiti, ma iei in brate si adormim la loc.

Ploaia mea de zi tine putin, cat sa ne racoreasca pielea arsa de soare. Ai facut vreodata baie in ploaie ?

Ploaia mea nu are legatura cu traficul, baltile murdare sau umbrelele posomorate. E colorata...uneori e verde, pe urma e albastra... tu ce culoare ai?

Imi vreau ploaia inapoi !!




vineri, 25 mai 2007

samanta uitata


EA il cauta pe EL. Il vedea in toate vitrinele, trecand prin spatele ei, in oglinga, in lateral. Il cauta in multime, sperand sa nu il gaseasca. Ce sa-i spuna?
L-a gasit atunci cand a plecat, dupa ce l-a gonit, dupa ce i-a spus ca nu e EL.
L-a cautat printre oameni, sticle, stele si boabe de nisp.


El se cauta pe sine, si dupa ce il va gasi pe EL, i-l va aduce EI.


EL
a cautat-o in ea cu disperare, fara sa o vada pe EA in fata vitrinei, in oglinda sau in multime.
A gasit-o dupa ce plecase. Cum sa o strige?

joi, 24 mai 2007

caleidoscop



Ma invart !
Nu,te tin eu .

Ma invart, se invarte totul !
Nu e nimic, te tin eu.


Ce culori frumoase, si cum se amesteca toate....
Iti acopar eu ochiii.


Si ce muzica...din ce in ce mai rapida....
Asculta-mi soaptele.

Este ca atunci cand eram mica si ne dadeam in calusei. Dar atunci ameteam si pe urma mi se facea rau. Nu vreau sa imi fie rau...Totusi..imi placea senzatia de dupa, nu puteam sa calc, mergeam si parca pluteam. Acum, parca ma invart in sens opus, totul se invarte, dar sunt devansata cu o fractiune de secunda. Cumva, sunt in contra-timp cu vartejul. Muzica se amesteca, culorile au ecou in soapte.

Nu-i nimic, te tin eu. Ia.

marți, 22 mai 2007

pana in talpi



Vreau sa vii la mine asa cum esti tu

Vreau sa te am langa mine dimineata cand ma trezesc

In creierii diminetii, cu creierul inca amortit de somn, sa ma misc in reluare, din reflex sa te duc la buze si sa simt ca arde

Sa simt fiori pe sira spinarii, sa imi simt sangele curgand prin vene, in brate, sani, abdomen, in genunchi si pana in talpi

Sa ma uit piezis cand deschid ochii si sa te pot avea si cu ei inchisi, pentru ca tu stii sa vii la mine, asa cum esti tu, fara nimic in plus

Sa ma invaluie mirosul tau si sa imi doresc ca lumea sa miroasa a tine

Sa terminam si sa te simt inca pe buze



La o ceasca de apa, 2 lingurite de cafea si una de zahar

despre patratzele


Imi plac bulinele !!!! buline mici ..buline mari ...buline albe....buline negre...buline colorate..imi plac toate !!

Imi plac bulinele pentru ca seama cu petele
Nu imi plac petele, dar am tendinta de a le forma, avea si pastra

..................................Sunt totusi consecventa

Dezvolt pete

Ma atasez de ele

Ma atasez de petele mele ca de o fusta cu buline


Nu imi plac imprimeurile cu buline

Le urasc pe alea simetrice

Bulinele nu pot fi prinse in ceva

Bulinele nu pot fi simetrice,

Pentru ca petele nu sunt simetrice, iar ale mele sunt precum luna


Pana si luna este din cand in cand o bulina



Nu am nici macar o bluza cu buline...si cand vorbesc la telefon desenez mereu patratzele

luni, 21 mai 2007

cadouri

Pentru ca am o super dispozite, azi fac cadouri
unele cu dedicatie, altele..astept comentariile si le impartim


Din ciclul "casa de copii nu e acasa, dar noi suntem ca o familie", prezentam :

- pt ca este prima care se enerveaza, si pentru ca incet incet devenim veveritzophili




pentru Ana - pt ca nu renunta, 2 thumbs up


si pentru ca in orice moment este tot calma, si pentru ca a trebuit sa renunte la bere ei, ne revansam



si pentru ca intr-o zi tot va pune bocancul in usa !!


pentru Uracila - "no comment"

- pt ca sunt roz si pt ca sunt pt masina



Iar acum, din seria " pentru ca ne permitem", prezentam prima serie de Oscaruri

- Premiul "Are we there yet?" pentru cele 7 drmuri de asta vara, care pareau din ce in ce mai lungi si distinctia "Don't make me stop this car !" pentru ca cineva candva ne strica timming-ul

Si mai ales pentru ca cele 2 cani fac cat cei "7 clopotei de geanta" cu care am plecat din barfly



- pentru ca vom participa la petreceri nenumarate de "casa noua" si in mod sigur nu au luat (da da stiu ..nu sunt de la Ikea)



- pentru o discutie de 2 ore despre "Beauty", acordam "Dirty girl beauty kit"award (se simte ..se simte)
si pentru ca in discutie s-au pomenit si produse de curatare, avem special "Wash away sins loquid soap" (jur ca este pt ten sensibil)


Astfel, dorim sa multumim prietenilor, familiei si staffului tehnic...de asemenea ...ahh...sunt atatia pe care ii uit....

Dimineata ca Lunea



6:15

deschid ochii
lumina placuta
eu, perfect lucida



6? Adica dupa amiaza? Cat am dormit?
6? Adica dimineata? Neah,imposibil, eu nu ma trezesc la astdel de ore
si totusi, e dupa-amiaza? E duminica? Nu fusese ieri?
Whatever…mai bine fac un dus
Oricum la 6:45 ma suna L



Propunere legislativa:

Pentru ca serile de duminica sa nu mai fie anoste la un suc sau film in oras, pentru ca duminica seara sa nu imi mai bag tenesii in dulap cu gandul ca o sa-mi fie dor de ei cateva zile, pentru a nu mai fi nevoita sa explic tuturor ca nu pot spune "maine ma duc la birou" ci "luni ma duc la birou" (cumva, desi duminica, luni mi se pare mai departe decat maine), propun ca saptamana de lucru sa inceapa martea, (da da, imi dau seama presupune mersul la munca sambata…as face acest sacrificiu ). De dragul schimbarii (ca tot a fost candva in trend), sa nu mai spunem “luni ma duc la munca” . Pentru ca duminica sa ne simtim ca sambata, si luni dimineata sa ne trezim cu un sentiment de satisfactie ca nu trebuie sa muncim.






This will happen someday...

Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday, Sunday

see...no Someday

duminică, 20 mai 2007

Pierdut...declar nul


pierdut buna prietena, o declar nula
pierdut nopti de barfa si povesti ..... le declar nule
pierdut nopti de rasete si povesti ..... le declar nule
pierdut sesiuni de shopping la mini prix ..... le declar nule
pierdut prin neprezentare
pierdut prin lipsa de atentie
pierdut din lipsa de timp de investit
pierdut din egoism
pierdut prin schimbare
......le declar nule

franturi


arunc franturi de ganduri ...poate o sa-mi incolteasca o idee...(?)