marți, 23 septembrie 2008

Letting go ....

traiesc cu o senzatie ciudata....senzatia ca ultimul an a fost o viata, dar ca a trecut intr-o clipa. ca eu m-am schimbat, ca am lasat lucurile in voia lor si atunci si-au gasit mai repede o rezolvare, si-au gasit mai repede un loc.

nu stiu cum am facut-o sau de la cine am invatat-o. la un moment dat le-am lasat asa cum picau, le-am acceptat asa cum imi erau oferite, am incetat sa mai ofer explicatii sau sa simt ca datorez justificari.
l-am sedat pe "trebuie" si l-am trezit pe "vad eu". intr-o seara mergeam pe o strada cu flori de cires cu "whatever", si din ferestre luminate imi zambeau prieteni, invitandu-ma in casa. pana la urma faci lucrurile care ti se par tie normale, este normal ceea ce este natural, iar natural este ceea ce tu iti doresti. nu trebuie totul sa fie ca la sah, din cand in cand imi place sa joc zaruri, din cand in cand am chef sa beau ceai, sa stau cu capul in jos, sa ma trezesc cu picioarele in tavan, sa cant ziua la birou si sa imi imaginez cu personajele dintr-o carte s-ar simti in cealalta, cum viata mea nu este vaporul lui Novecento si cum pot oricand sa ajung in al cincilea cerc din Bora Bora. cand ma intalnesc cu Timpul imi place sa iau bucatele din el si sa mi le indes in buzunare, sa le arunc in urma mea si sa mai salvez cateva secunde intre vis si realitate.

sunt oameni care iti parasesc viata, unii lent si fara sa va dati seama, atii brusc lasand urme adanci. totul trece, timpul le rezolva, totul se cicatrizeaza. esti un burete...iti revii...iti schimbi forma...te adaptezi...totul ti se poate schimba si totul poate ramane atat de departe. sunt oameni sau momente pe care le pastrezi cu tine pentru totdeauna, constient ca nu le poti recrea, ca ar parea artificial, plastifiat si ca ulterior ti-ar lasa urme mumificate pe maini, pe picioare, pe piept si pe suflet. incercarile lor de a se intoarce sunt spinoase, nu mai au acelasi loc, vor incerca sa si-l regaseasca si fara sa vrei tu, fara sa vrea ei...sangerezi din nou. uneori pare atat de usor sa te intorci acolo unde stii cum e....dar sacrifici o viata care a trecut intr-o clipa.

Another ditch in the road
You keep moving
Another stop sign
You keep moving on
And the years go by so fast


miercuri, 17 septembrie 2008

bad karma is still with me

Marseille pour la nuit sau cum am ajuns sa vorbesc din nou franceza

intotdeauna i-am admirat pe francezi pentru respectul fata de natura: sunt sigura ca vita servita la pranz nu a murit in chinuri ci de batranete, asa cum sunt sigura ca si pestele de la cina nu a fost prajit prea tare ca sa nu sufere ! si restul e salata....ma rog, loboda.

ca am ajuns la cina este clar...am luat taxiul pt 2 minute si pac! 6 euro.
de la cina am plecat pe jos...este indicat sa faci un pic de miscare dupa masa, right? NO! this is wrong!! daca mersul pe jos inseamna marocani si negrii dupa tine, pahsaind si facand ca toate cele, si tu te simti in pericol din cap pana in picioare si doar pentru ca la un moment dat, mergand repede, neintorcand capul, neschitand nici un gest cu exceptia stransului gentii, au disparut si iata cum stradutele astea pitoresti, dragute au devenit brusc potential decor pentru un film cu sfarsit neplacut, iar brusc ferentariul (da am fost si pana acolo...o singura data) mi se pare paris, clar mersul pe jos nu iti este indicat !! (camera de hotel pute)

sunt atat de fericita ca am ajuns in jegul de hotel ibis, incat nici nu pot sa il injur pe frumosul coleg francez, de altfel foarte simpatic si un un zambet de topeste zapezile alpilor sau pe colegul belgian si asa batut de soarta ca e vegetarian, pt "equal treatmentul" aplicat si nedusul meu la hotel. (o sa ii fac cu ou si cu otet maine).

cred ca nici dusul de mai devreme si crema mea de corp cu ylang-ylang nu m-au bucurat mai tare decat sa vad un taxi oprit la semafor, cu un sofer caucazian. probabil ca i-am inspirat mila pt ca m-a dus la hotel, nu mi-a mai luat decat cursa minima si m-a sfatuit ca un tata (sau frate mai mare) sa nu mai umblu pe strazi prin marsilia noaptea. realizeaza cineva (pt ca eu in nici un caz)ca am vorbit franceza? si chiar suna coerent?! nu am mai facut chestia asta din liceu, si atunci tot obligata o faceam. la cat eram de speriata si terorizata cred ca puteam sa vorbesc si mandarina!!!

si eram asa de draguta..cu parul intins, cu salul meu visiniu...frumusica as spune...stii serile alea cand si tu esti fermecata de tine? ei bine...maine voi face pe scarlett o'hara: imi fac haine din perdea: BURKA gen !

macar bucurestiul nu te minte ! ce-i in gusa si-n capusa! aici, este vis urat ! paranoizez si vreau acasa! ma doare in gat si asta nu e un semn bun, iar o sa ma duc la medic, iar tusesc, iar pneumolog, iar medicamente!! si daca ar fi sa-mi iau concediu medical nu as putea sa ma hotarasc pentru ce: tuse sau nervi ?

anyway, pt ca intotdeauna am comunicat f bine, draga Tash a.k.a ashasi, ma bucur nespus sa iti spun "bad karma is still with me" deci la tine la roma ar trebui sa fie mai ok. se pare ca nenorocita s-a gandit ca sudul frantei este mai pitoresc si interesant la mijloc de septembrie.

ahh..si un sfat pt cei care vor ajunge in marsilia, pt ca eu nu voi mai face in veci: nu va ghidati dupa "cladirea aia frumoasa luminata in alb si albastru, pe care o vad de la geam", pt ca aici toate cladirile luminate sunt frumoase in alb si albastru!!!

don't drink and fly

ca de obicei, fac ce fac si ajung sa fugaresc soarele prin europa. drept pt care, am plecat spre marsilia.

da..stiu..nu e nevoie sa imi mai spuna cineva, nu merit chestia asta. mai toti prietenii mi-au zis asta. li sa pare lor marsilia o destinatie minunata, parca parca rupta din "toate panzele sus". aha! sigur si eu sunt Adnana.


ma rog, se pare ca nici KLM-ul nu a considerat ca merit asta, asa cum nu a considerat ca altii merita sa mearga la bordeaux, nisa si alte destinatii "estivale".
sa incep cu inceputul ...
oare este un semn bun cand inca de la check in ti se spune ca avionul are intarziere si s-ar putea sa pierzi urmatorul zbor? evident ca nu e semn bun, "pai si ce vroiai sa te lase asa in nestiinta?" o sa ma intrebe cineva...nu, nu as fi vrut sa se intample asta.
dar, am zis in sinea mea: poate intarzie juma de ora, eu am escala o ora, deci s-ar putea sa ajung. well, nu! intarziere o ora, iar avionul de marsilia decola fix cand ateriza asta.


dragutii de la KLM, ne-au oferit cupoane peste cupoane, cazare la hotel, DAR NU SI BAGAJELE !!! sa imi dea dumnezeu sanatate ca mereu plec cu o bluza in geanta. (de ce naibii ai pus bagajul la cala? ar intreba orice om normal. "pt ca sunt femeie si am cosmetice, si placa de par, si crema de corp. asta e, nu mai am 16 ani"). evident ca urmatorul zbor era in creierii diminetii, ca noaptea la hotel in marsilia o platesc,ca am ratat jumatate de zi de sedinta si a trebuit sa ii descos pe ceilalti sa imi povesteasca..una...alta...


azi dim am plecat cu interziere de pe amsterdam ..dracu stie de ce si am ajuns pe la 12 si ceva la marsilia si eu la sedinta mea pe la ora 1. sunt rupta de oboseala, am zis ca iubesc viata cand am ajuns in dus si ca raiul s-a abatut asupra mea cand m-am dat cu crema de corp.


dar, iarasi dar, ce minunata companie am avut in escala prelungita:

- una bucata italian de vreo 35 de ani, ricardo also known as riky ...locuitor la monaco patron cu tac-su de phenicia casino in bucuresti
- una bucata mos israelian doctor ginecolog care ma invita sa bem o fanta la el in camera
- una bucata nebuna de la sibiu care mergea la iubitul italian si era panicata si disperata
- doua bucati frantuzoaice tinere venite dupa o vacanta de 3 sapt in romania si care erau picate in spagat dupa riki (mai fusesera in romania acum 4 ani, voluntare la o biserica)
- si una bucata cuplu locuitor pe coasta asa de azur, el mecanic de jet-skiuri ...ea dracu stie ce
asa ca, oricand binevenita cu toti prietenii mei la casino iar in cazul in care voi, vreuna dintre prietenele mele vrea sa-si nasca copilul cu un medic israelian, va rezolv ,dar pe urma beti fanta pana va iese pe nas !!!!!!

pe bune...unde exact par eu sociabila ?
i don't like people ! i am a woman, i can fake anything, but when did i get so good? :))

oricum, semne bune anul are, ca sa zic asa: stiind ca nu este cel mai safe oras, am zis sa imi iau hotelul f aproape de locatia sedintelor. asa ca azi, bucurandu-ma de soare si tragand dupa mine valiza, geanta de laptop pe ea si geanta cu actele, banii, telefoane, camera etc pe umar. m-am oprit sa o deschid si sa ma uit pe harta, si s-a apropiat de mine o doamna f draguta care mi-a zis ca nu este bine sa umblu asa..de una singura si cu gentile, pt ca pot sa fiu oricand furata..... eu si destinatiile mele "exotice"....si de fapt, sunt convinsa ca nu este vina nimanui. este doar bad karma...ca doar am de unde sa o iau, nu? ce mama naibii? cand se satura de prietenii mei, vine la mine.

marți, 9 septembrie 2008

....si ma apuca dorul ....




ROXETTE --spending my time
Asculta mai multe audio Muzica »
am fost la cele mai multe concerte de pana acum ....
am fugit de praful orasului in weekenduri la vama veche.....
am alergat dupa soare pana in grecia...
am ras in hohote, am ras cu lacrimi, am ras pana am simtit ca raman fara aer
am dansat, am topait, am inotat, am topait in apa, am dansat cu marea ....

in dimineata asta a plouat si am simtit miros de toamna. am preferat sa imi beau cafeaua acasa, sa nu ma mai incalt in sandale. nu mi-am pus nici ochelarii de soare si am plonjat in trafic.

deja, mi-e dor de mine vara ...

joi, 4 septembrie 2008

eseu despre zacut

Cand....Cum.....Unde...Oricat


semintele au ajuns in grecia....asta dupa ce au dansat, ras si ascultat muzica buna la Sziget.
Deci, dupa un drum de 10 ore, am ajuns in minunatul Policronos..."mai multe timpuri"


Ingrediente:
- satuc a.k.a. statiune uitata de lume si adorata de pensionari
- palmieri
- leandrii
- plaja cu umbrelute albe
- apa transparenta

dupa ce 2 zile le-a macinat intrebarea "and now what?" - in traducere libera "ce mama dracului e de facut aici?" ..semintele au raspuns topaind in apa, jucandu-se cu stropii multicolori si facand rotocolale spiralate in jurul cozilor pestilor lenesi: NIMIC !!!

aici, pana si marea refuza sa se agite, pestii inoata lenes si refuza sa se grabeasca si pietricele slefuite si semi-transparente asteapta doar sa fie gasite.pana la urma ti se face lene sa mai si dai pagina.



Jose Gonzalez - Heartbeats
Asculta mai multe audio Muzica »

- va urma -