luni, 18 ianuarie 2010

internautica ...

cand au spus "lumea e mica" nu cred ca a luat cineva facebook-ul in seama.
toata lumea stie pe toata lumea, toata lumea are prieteni in comun, fie ei si simple curve ale internetului, iar cea mai mare "retea sociala" devine a dracului de claustrofobica !!

pe de alta parte stau si ma intreb: cum se gaseau oamenii? cum stiau ce se intampla cu amicii pe care nu i-au mai vazut de ani de zile si cu care nu schimbat decat un "buna"-"pa" -"tare, nu?" cand se intersectau printr-un bar. cum stiau ce muzica mai place cui, cine se mai mariaza, cine mai divorteaza, cum se bucurau cand stautusul se transforma din "single" in "in a relationship". asteptai pana la intalnirea de 10 ani sa constati cu stupoare ca tocilara liceului este acum femeie fatala, ca urata a nascut, ca soricelul de biblioteca este acum un non-comformist biciclist, ca batausul clasei este un avocat de succes, cine cu cine s-a mai certat, cine cu cine s-a mai imprietenit.

ohh...da...si networking-ul ! cum se facea oare acest networking fara facebook, linked in, internations, plaxo... cum rezistau afacerile....cum vedeai pozele prietenilor si cum iti puteau comenta daca nu pe myspace, hi5, FB, orkut, fliker, photobucket..etc...etc...cum decideai daca sa angajezi ca secretara blonda sau bruneta fara sa le verifici id-urile pe pipl.com si sa nu fi aparut pe pitzipoanca.org???

partea grava este, ca da, evolueaza internetul, evolueaza si mama !
am depasit momentul in care mama trimitea .ppt-uri de la munca si pe urma cand ne vedeam seara ma intreba daca mi-au placut sau se astepta sa le comentez. am depasit acest moment nu pt ca i-am marturisit ca am creat un folder "MAMA" in care intra automat mailurile ei, si in general dau "delete folder content" cand vad ca au depasit 50 (nu de alta, dar nu imi doresc discursul despre cum sunt insensibila, si nu vreau sa apreciez nimic, si cum daca nu mai vreau, ea nu mai trimite, dar a crezut ca o sa-mi faca placere sa vad ceva frumos, sa ma destind, bataie din gene, lacrima in coltul ochiului, buza de jos tremurand, vocea gatuita...my mom is a travel agent for guilt trips) ci pt s-a pensionat ea.!

dar, odata internauta, intotdeauna internauta, mama si-a facut cont pe yahoo. asa tine legatura cu verisoarele ei mutate prin alte tari, cu sora-sa din titulescu si cu cea din baneasa, cu fostele colege de munca ..si da, cu copiii ei. folderul "MAMA" exista in continuare, problema cea mai mare a aparut odata cu descoperirea yahoo messanger-ului !!!! nu, nu am fost suficient de nebuni, nici eu si nici frate-miu sa facem una ca asta. l-a descoperit de una singura!!! si a descoperit ca poate sa ne scrie ! ziua! cand suntem la birou ! si sa se mire si apoi sa sune sa ne intrebe de ce nu raspundem instant la "instant messaging?"

va jur ! in ziua in care mama intra pe facebook, eu imi dezactivez contul ! inchid calculatorul ! si ma mut in Congo !

luni, 4 ianuarie 2010

wandering star



nu stiu ce e pe la voi, dar la mine asa bate un dor de duca ...

de fapt, chiar am senzatia ca in 2010 o sa traiesc mai mult din valiza decat am facut-o in 2009. m-am auzit zilele trecute spunand cuiva ca mie imi place sa stau la hotel :)

da, imi place la nebunie ca exista cineva care vine si face curat dupa mine, care imi impatureste frumos pijamalele si le pune sub perna, exact cum as face si eu daca nu as haotiza dimineata
ca nu trebuie sa fac nimic si gasesc cafeaua calda si am si ceai si fresh de portocale si nu imi vine sa-mi dau palme ca iar am uitat sa cumpar paine !
partea dictatoriala din mine adora sa aiba pe cine sa sune si fata de care sa-si manifeste nemultumirea si ca bietii oameni trebuie totusi sa-mi zambeasca, fapt care ma dezarmeaza total si ma calmeaza
si imi place la nebunie cand intru pentru prima data in camera de hotel tragand bagajul dupa mine, il arunc pe langa pat si primul lucru pe care il fac este sa deschid geamul iar al doilea sa vad baia!
sunt fan boking.com si tripadvisor.com ! intotdeauna las review-uri la hotelurile in care stau.
nu am inca planuri de vacanta anul asta dar tare as revedea lisabona, istanbul, barcelona...intr-un mod ciudat mi-e dor si de viena....iubesc budapesta si as trage o fuga la festival, m-as duce si undeva unde nu am mai fost, cu toate astea, pentru prima data dupa cativa ani imi reincolteste ideea berlinului ...poate la bienala....sau poate cu trenul pana in sicilia... ...visez la o toamna in new york. mi-e dor de central park, de privit cladirile de pe langa, de stat pe treptele de la metropolitan sau de la biblioteca si uitat la oameni, de pierdut ore in sir prin micute galerii si magazinase... zabovit o zi intreaga in moma..umblat pe strazi si trait cu impresia ca descoperi niste locuri si colturi numai de tine stiute...mi-e dor de india, de culoare, de viata ei, de impresia ca am aterizat intr-un film, ca pot sa ma renasc acolo, ca sunt precum un copil cu un zambet permanent intiparit, ca pot face orice, ca totul este o poveste, o iluzie...