luni, 4 ianuarie 2010

wandering star



nu stiu ce e pe la voi, dar la mine asa bate un dor de duca ...

de fapt, chiar am senzatia ca in 2010 o sa traiesc mai mult din valiza decat am facut-o in 2009. m-am auzit zilele trecute spunand cuiva ca mie imi place sa stau la hotel :)

da, imi place la nebunie ca exista cineva care vine si face curat dupa mine, care imi impatureste frumos pijamalele si le pune sub perna, exact cum as face si eu daca nu as haotiza dimineata
ca nu trebuie sa fac nimic si gasesc cafeaua calda si am si ceai si fresh de portocale si nu imi vine sa-mi dau palme ca iar am uitat sa cumpar paine !
partea dictatoriala din mine adora sa aiba pe cine sa sune si fata de care sa-si manifeste nemultumirea si ca bietii oameni trebuie totusi sa-mi zambeasca, fapt care ma dezarmeaza total si ma calmeaza
si imi place la nebunie cand intru pentru prima data in camera de hotel tragand bagajul dupa mine, il arunc pe langa pat si primul lucru pe care il fac este sa deschid geamul iar al doilea sa vad baia!
sunt fan boking.com si tripadvisor.com ! intotdeauna las review-uri la hotelurile in care stau.
nu am inca planuri de vacanta anul asta dar tare as revedea lisabona, istanbul, barcelona...intr-un mod ciudat mi-e dor si de viena....iubesc budapesta si as trage o fuga la festival, m-as duce si undeva unde nu am mai fost, cu toate astea, pentru prima data dupa cativa ani imi reincolteste ideea berlinului ...poate la bienala....sau poate cu trenul pana in sicilia... ...visez la o toamna in new york. mi-e dor de central park, de privit cladirile de pe langa, de stat pe treptele de la metropolitan sau de la biblioteca si uitat la oameni, de pierdut ore in sir prin micute galerii si magazinase... zabovit o zi intreaga in moma..umblat pe strazi si trait cu impresia ca descoperi niste locuri si colturi numai de tine stiute...mi-e dor de india, de culoare, de viata ei, de impresia ca am aterizat intr-un film, ca pot sa ma renasc acolo, ca sunt precum un copil cu un zambet permanent intiparit, ca pot face orice, ca totul este o poveste, o iluzie...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu