marți, 31 martie 2015

Jurnal de sarcina fara diminutive (11)

Saptamana 27 : ) WOW !

Nu scriu foarte des pentru ca nu se intampla lucruri miraculoase sau deosebite. 

Viata mea este in mare la fel. Ok, nu mai ies atat de des si imi este din ce in ce mai greu sa suport fumul de tigara. Acum sa nu va ganditi ca imi ostracizez toti prietenii la nefumatori si imi asum ca o sa stau singura in restaurant! Daca locul este aerisit si nu fumeaza 5 in paralel langa mine, in general suport foarte bine mirosul de mahoarca. Si ce imi mai placea ! 

Individul, respectiv bebe numit de ceva vreme Vasilica, este activ seara,  adica incepand cu ora 10 debuteaza programul de suturi si suruburi care de obicei au ca tinta splina sau colonul meu. Asta inseamna ca nici karakiri nu ma mai ajuta sa dorm, ba mai mult incepe sa ma enerveze si peste noapte o arunc din pat. Adevarul este ca la cat de des ma dau jos din pat noaptea sau ma sucesc cand pe stanga, cand pe dreapta, la un moment dat orice sta in calea burtii devine aruncabil. Asta cu ne-dormitul presimt ca o sa se agraveze. 

In zilele in care mi-a trecut prin cap sa depasesc norma de o ceasca de cafea slaba dimineata, mi-am primit la suturi de m-am gandit serios sa trec pe decaf, dar mai am si eu o urma de demnitate in mine! Plus, ca sunt de-a dreptul insuportabila pentru toti cei din jur daca nu am o urma de cofeina in mine. 

Din seria "minuni gestationale" am inceput si injectiile cu Clexane. Spre surpinderea mea, locul cel mai putin dureros este abdomentul si tot spre surprinderea mea, am deprins indemanarea de a mi le face singura. (tin sa precizez ca mi se pare complicat sa-mi fac unghiile singura!). Prestez zilnic intre 5 si 6 dupa amiaza si nu cred ca as putea lasa pe altcineva sa mi le faca. La inceput ma albeam la fata, ma straduiam sa nu imi tremure mana, apasam leeeeeeeent pe seringa si musai ma asezam cand trebuia sa prestez. 10 doze mai tarziu, le fac stand in picioare si intregul procedeu dureaza sub un minut. Nu m-au ajutat prea tare explicatiile asistentei pe care am rugat-o sa ma asiste la prima injectie (in urma careia am capatat si o mega vanataie) ci filmuletele de pe youtube. :) Gasiti o sumedenie in link si daca nu aveti nevoie, nu va uitat. Altfel, sunt disponibila pentru sfaturi si explicatii :) 

Nu, nu umblu cu poza lui Vasilica de la vreo ecografie si uitandu-ma in ele nici nu as putea spune cu cine seamana. Probabil ca o sa fie urat la nastere ca mai toti plozii si in mod cert mi se va parea minunea lumii! Nici nu o sa vreau musai sa imi faca cineva un "reality check" cu toti hormonii si toate emotiile in cap! Flori si felicitari will do just fine !  Nu, inca nu stiu cum o sa nasc, variantele sunt in continuare expulzie sau extractie si inca nu a gasit nimeni una laparoscopica. Pana in iunie astept stiinta sa-si faca de cap! 

Inca nu imi este clar cum o sa incapa Vasilica in casa cu toate lucrurile pe care am inceput sa le primim si le mai si achizitionam. Saptamana asta am inceput operatiunea "reorganizat casa" si mi se pare mai complicat decat orice puzzle pe care l-am facut vreodata. Pe bune ! toata dezordinea noastra parea atat de bine organizata ! Evident ca habar nu o sa avem unde am mai pus ce si evident ca am scos pana acum 2 plase de chestii de care nu avem nevoie sau trebuie aruncate (dintr-un singur dulap). Asta cu ne-aruncatul este vina mea, sunt un soi de harciog! 

Am debutat timid cu dulapioarele din sufragerie, continuam cu reorganziarea unei debarale si urmeaza bucataria (poate asa o sa aruncam cuputorul cu microunde defect si de care nu ne mai folosim de vreo 8 luni) si baia (ohh, colectia mea de creme si cosmetice). Nu stiu ce a fost mai obositor, reorganizarea sau sa ma indur sa arunc o groaza de chestii. 

De fapt, obositor incepe sa fie aplecatul ! Ma gandeam la o pereche de incaltari si cred ca pe langa balerini, primavara aceasta vor castiga si espadrilele in fata Conversilor colorati. Treaba asta cu incaltatul cu ceva cu sireturi si aplecatul incepe sa ma deranjeze. Eu am avut mereu fundul mare dar niciodata burta! Cu mana pe inima va spun ca e mai greu cu burta decat cu fund!  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu