marți, 22 decembrie 2015

Când fugim de acasă

Săptămâna trecută am ramas fară gaze. Adică, ceva defecțiune a lăsat tot blocul în pană de gaze. Noi am fost printre cei mai puțin norocoși la faza asta pentru că avem centrală, deci nema căldură, nema apă caldă (și fără aragaz, dar aici ne putem descurca). Reparațiile au durat de joi până marți seara, așa că ne-am mutat cu tot calabalâcul la ai mei de vineri dupa o noapte petrecută în sufragerie la căldura aparatului de aer condiționat și adunați unul în jurul celuilalt ca în iurtă. 

Am instalat puștiul intr-o cameră, noi ne-am instalat nu în fosta mea cameră ci a lui frate-miu, care s-a dovedit super relaxantă și cu ceva praf de somn pe pernele alea că am dormit de am rupt. De fapt cred că toata casa avut praf de somn căci și Piști a dormit mult și a mâncat și mai mult. 

Weekendul prelungit a fost într-un maaaare fel. am ieșit ! da ! în oraș! seara! fără să avem ora fixă de întoarcere și chiar fără să avem vreun plan anume. Adică seara făceam baie copilului, hrăneam și adormeam Deliciosu pe la 8 și fugeam afară mai ceva ca în liceu, lăsând bebe-monitorul la mama. Știam că prima lui trezire nu este mai devreme de 1 noaptea. Am ieșit la plesneală vineri la Xmas market de la Universitate. Putea să fie (probabil și este cel mai lame din lume) dar mie mi s-a părut FANTASTIC! Mă simțeam coborâtă ca din vârful muntelui după 6 luni. Cred că m-am cam holbat la oameni, dar nu s-a luat nimeni de mine. Probabil pentru că mă ocoleau discret. Am nimerit la concert Moonlight breakfast și a fost chiat draguț (sâmbată am ajuns din nou și era Smiley, deci ne-am găsit repede de drum de acolo). 

Înainte nu aș fi călcat în Centrul Vechi în weekend iar acum mi s-a părut minunat! Ne-am holbat la cărți și gageturi la Cărturești, am mîncat pizza la metru la Latin și am băut ceva la Van Gogh cu un cuplu de prieteni și ei scăpați afară și fugiți la teatru- puștoaica lor este cu un an mai mare decât Deliciosu așa că au avut timp să învețe să planifice.

Miercuri am revenit acasă și ca un făcut la Piști a debutat o minunată criză de dinți. Am crezut că îi vor ieși toți de-o dată. Nopți cu țipete în somn, zile supărate, greva foamei de am ajuns să hrănim copilul cu seringa de Panadol, muci, și mai mulți muci, plânsete, colecție extinsă de geluri calmante, scaune proaste (yup, am ajuns să vorbesc și despre asta și să analizez cu atenție producția).

Sâmbătă am fost din nou la ai mei. Ne-am dus la film (wow, nachos rule!!)  L-am lăsat cu mama la masa de seară spunandu-i să nu spere sa manânce mai mult de 150 ml. Am primit mesaj ”a mâncat 210ml și cred că dacă mai avea, mai mânca”. Pe bune? Nu s-a mai trezit toată noaptea până a doua zi la 7. E ceva cu praful de somn în casa aia (și cu mâncarea dar nu intrăm în discuția asta). Numai eu eram pasăre de noapte cât am locuit acolo.

Reveniți acasă, lucrurile au reintrat în normal. Mănânca bine, ne distrăm din nou împreuna, doarme și mai bine. și se trezește din nou la 6 am (la 7.30 se culcă din nou pentru 2 ore și eu odată cu el). Programul a reintrat în normal cu o doză măricică de predictibilitate. Este din ce în ce mai interesat de tot ceea ce este în jurul lui, râde cu gura până la urechi, imită sunete, se rostogolește în tot patul și descoperă că așa se poate de plasa, viermuieste și se pune în cap. Scopil meu a devenit să anticipez când îi va fi foame sau somn. Orice abatere duce la haos.

Concluzia? Nu cred că aș mai putea locui cu ai mei permanent și nici nu știu cât noroc să avem să se alinieze astrele și să avem și casa și bona internă de vis, dar din când în cu toții avem nevoie de ajutor, noi să fugim la film, lui să îi dea altcineva să mănânce. Se pare că din când în când Marry Poppins poate să fie mama. 

Nu, Deliciosului nu i-a ieșit niciun dinte, deci aventura continuă.

Ce faceți de Sarbatori?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu