marți, 29 martie 2016

Si a fost Roma

Da, am fost atat de stresata de aceasta prima plecare incat cu 2 zile inainte am dus copilul la control la medic ca sa aud cu urechiusele mele ca totul este ok. Nu, nu am facut programarea special pentru asta, oricum trebuia sa mearga la control dupa pneumonia-enterocolita-infectia urinara din februarie. Eh, hai, trebuia sa o fac si pe asta si trebuia sa aud ca este bine.

In dimineata plecarii ne-am trezit mai devreme decat trebuia, adica mai devreme de 6. Nu pentru ca ne-ar fi trezit Pisti ci pentru ca eram amandoi atat de surescitati, mai ceva ca inainte de plecarea in prima tabara. 
Am fost tentata sa il iau in brate si sa-l tin asa dormind lipit de mine. L-as fi tinut mai mult decat niciodata. L-as fi facut mic mic si l-as fi pus in rucsac. L-am lasat sa doarma. 

Am fost atat de ametita si de oboseala si de emotii ca am plecat cu un cercel de argint si unul de ceramica verde. Nu m-am prins pana seara la hotel. Am ras si i-am pus in geanta. Dimineata i-am pus asa desperecheati in urechi si mi-a placut de cate ori treceam pe langa un geam sau o oglinda sa ma uit la ei. Elefantul din India si banutul de ceramica verde din Vama. Mi-a placut sa iau cu mine si povestile astea doua. Cumva, Andreea de 25 de ani era cu mine.
Mi-am impus sa nu sun acasa decat de 2 ori pe zi. Mi-a iesit. In prima zi cu efort, in a doua mai usor si in a treia deja stiam ca ajung acasa si o sa pot sa-mi amusin copilul. Maripopins rules! Jur, femeia asta este mana cereasca in viata noastra! Mi-a raspuns mereu calm, mi-a povestit singura tot ceea ce as fi vrut sa o intreb si mi-a dat un sentiment de caldura si siguranta.

Si a fost Roma...ah, da, Roma!
Au fost 3 zile si 2 nopti care nu stiu cand au trecut. Ne-am trezi devreme si am umblat pana seara tarzu. Am bantuit pana am facut basici in talpi, La propriu. Nu, nu m-am incaltat ca proasta ci doar mi-am pierdut exercitiul city break-urilor cu C si a turelor de aprox 10 km/zi.

Am bantuit toate strazile si ne-am plimbat ochii pe toate zidurile. L-am cautat pe Caravaggio si am decis ca Raphael a fost sigur un pupincurist care a descoperit photoshop-ul si de asta a fost atat de popular. I don't like popular! I like bad boys, deci Caravaggio e mai pe gustul meu si am facut un mini quest sa gasim cat mai multe. Am ratacit prin Trastevere si daca ajungeti la Roma, musai musai sa va plimbati pe aici, ca doar nu vreti sa va calcati in picioare la Fontana di Trevi, sa stati cu orele la Coloseum sau sa mancati scump si uneori prost in zona turistica. N-am pozat mai nimic. De fapt, eu nici nu am luat aparatul foto. Ne-am plimbat de mana, ne-am petrecut ore in sir cu ochii-n tablouri, case, Tibru, flori atarnate la geam, italieni bine imbracati, am cautat statui de daci si ne-am trezit cand romantic asa cum stateam noi la o masuta, cu cate un pahar de vin si o portie de paste, am auzit o muzica de acordeon si totul dar absolut totul se lega ca o voce nazalizata sa rupa filmul cantand "fotoliul din odaie s-o carte ce-ai lasat-o pe noptiera....". Priceless! Doamna canta, asa, interbelic! A spalat totul nenea cu saxofonul din Villa Borghese. Am dansat in parc. Da, asa ca pustii de 16 ani in mijlocul aleei. Habar nu am daca se uita sau nu cineva la noi. Intr-un mod egoist si poate de neinteles pentru altii, am fost noi doi de cand suntem trei. Am fost noi doi in tot parcul  ala mare si frumos. Ne-am intins pe iarba si cand nenea cu saxofonul nu s-a mai auzit, am auzit undeva departe Strangers in the night cantat la trompeta. Am stat la soare, cu capul in iarba (oricat de cliseistic ar suna) si puteam sa fim oriunde si habar nu aveam de timp. Somehow, asta ne-a dat reset.

Ne-am gandit ca "there is life after the baby" si ne-am infoiat in mandria noastra de parinti independenti. Deci, da, se poate ! Am bookuit deja urmatorul city break. 3 nopti sa fie ! aham! curaj, nene! we can do it! yes, we can! 

La intoarcere, in avion, ne-am petrecut 2 ore uitandu-ne mai intai pe telefonul meu si pe urma al lui C la poze cu Deliciosu. Cronologic, din iunie anu trecut pana acu! Si cand am terminat pozele am trecut la filmulete! 


Intr-o carte absolut geniala numita "De la Napoleon am invatat sa nu ne spalam" am gasit o lista de chestii pe care le-o datoram italienilor: mortarul, Vespa, antipasti, libertatea religioasa, Adriano Celentano, gipsul, Toscana, cimentul, fereastra, sistemul bancar, Barilla, Capela Sixtina, gondolierii, monedele, luna iulie, Chianti, Mona Lisa, fabricarea sticlei, Versace, calendarul iulian, bunga bunga, Stadivarius, paine si circ, Michelangelo, cel dintai pod peste Rin si Leonardo da Vinvi. Loved it !!! 


PS. cum papucii soricelului pun tastatura in romana in windowsu asta nou?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu